Acum un an, tot în luna mai, se publica în Monitorul Oficial o lege menită să asigure „acordarea victimelor infracțiunilor şansa de a-şi maximiza şansele de îndestulare a creanțelor lor rezultate în urma faptelor penale, inclusiv acoperirea daunelor morale, prin posibilitatea de a contesta refuzul organului judiciar de a lua măsuri asigurătorii asupra bunurilor persoanei cercetate penal”. Legea a fost prezentată în presă ca un succes, întrucât oferea șanse suplimentare victimelor de a-și recupera paguba cauzată prin comiterea unei infracțiuni. Am analizat, la acel moment, împreună cu Răzvan Gherghe, noile dispoziții legale și am subliniat și interpretările diferite care pot apărea în legătură cu acestea (link mai jos). Un an mai târziu, citind practica judiciară în materie, dar și ca urmare a soluțiilor obținute în calitate de avocat, pot evalua aceste modificări după cum urmează: - există, încă, neclarități cu privire la momentul la care trebuie să se pronunțe procurorul cu privire

Curtea de Apel din Paris tocmai a pronunțat hotărârea în cazul Airbus și Air France, vizând prăbușirea avionului care transporta, pe 1 iunie 2009, 228 de pasageri de la Rio de Janeiro la Paris. Toți pasagerii, majoritatea francezi, brazilieni și nemți, dar și un român, și-au pierdut viața în Oceanul Atlantic. Este cel mai grav accident din istoria Air France și a aeronavelor Airbus A330. În primă instanță, cele două societăți au fost achitate pentru infracțiunea de ucidere din culpă, aceasta fiind și solicitarea Parchetului. Societățile au invocat eroarea de pilotaj, iar instanța a reținut că, dacă a existat o neglijență, nu există legătură de cauzalitate sigură cu accidentul. Răspunderea civilă a celor două societăți a fost însă angajată. Parchetul a formulat apel, calificând drept „indecentă” linia de apărare a celor două companii în timpul procesului: „nu a existat nimic – niciun singur cuvânt de consolare sinceră. Este o apărare de neclintit.

Săptămâna trecută, la seminare, am încercat să scriem încadrarea juridică pentru o lovire comisă asupra unui membru de familie și să vedem care sunt limitele de pedeapsă într-o astfel de situație. Fapta suna cam așa: G se plimbă în parc cu soția sa M și copilul lor minor și află că M a pierdut toate economiile familiei. Supărat, G îi dă lui M două palme, M suferind leziuni pentru care au fost necesare 2-3 zile de îngrijiri medicale. Am ajuns la concluzia că încadrarea ar fi violență în familie în modalitatea lovirii în multiple variante agravate – art. 199 rap. la art. 193 alin. (2), (2 ind. 1) lit. c), art. 195 ind. 1 alin. (2) C.pen. – iar pedeapsa va fi închisoarea între 1 an și 8 luni și 10 ani și 5 luni (1-5 ani majorați cu 1/3, apoi cu ¼, iar apoi maximul astfel obținut se majorează cu

Poliția Română și mai toate ziarele au scris astăzi despre sancțiunile aplicate de poliția rutieră din Covasna, printre care se numără „pedeapsa exemplară” a amenzii de 5.062,5 lei aplicată unui șofer care, având 0,32 mg/l alcool pur în aerul expirat, a condus cu viteză mașina în care se aflau și doi minori ținuți în portbagaj. Șoferului i s-a reținut, totodată, permisul pentru 150 de zile. Sper că din comunicatul de presă lipsesc informațiile privind alte organe ale statului sesizate în urma celor constatate și nu că ne lăudăm cu atât. Într-un singur ziar (dar nu știu cât de credibile sunt sursele) am regăsit informația privind explicațiile date de șofer [era foarte dimineață și voia ca minorii (aprox. 5 și 8 ani) să doarmă comod, întinși], dar și mențiunea că, întrucât minorii nu prezentau urme de maltratare, nu se pune problema vreunei răspunderi în plus ori a anunțării DGASPC. Nu am pledat niciodată pentru

Ziarele de ieri au prezentat pe larg știrea privind compania Lafarge, o multinațională înregistrată în Franța, care se ocupă cu producerea cimentului, care tocmai a fost condamnată, pentru infracțiunea de finanțare a terorismului, de a 16-a Chambre correctionnelle (secția care judecă delicte) a Tribunalului din Paris. Art. 421-2-2 C.pen. francez prevede: „Constituie de asemenea un act de terorism finanțarea unei organizații teroriste prin furnizarea, colectarea sau administrarea de fonduri, valori sau orice alte bunuri ori prin oferirea de consiliere în acest scop, cu intenția ca aceste fonduri, valori sau bunuri să fie utilizate sau știind că sunt destinate a fi utilizate, în tot sau în parte, în vederea comiterii oricăruia dintre actele de terorism prevăzute în prezentul capitol, indiferent dacă un astfel de act se produce sau nu.” Finanțarea terorismului Procesul Lafarge pentru această infracțiune a început, în fața instanței, în noiembrie 2025, dar are o lungă istorie, care implică și o disjungere pentru

De obicei, când vorbim de impostură în mediul academic, ne gândim la plagiat, la persoane fără cunoștințe veritabile sau la fabricarea ori crearea de citări artificiale (mai auzim, uneori, în loc de „bună ziua”, un „vezi că te-am citat”, lăsând să se subînțeleagă un „nu mă citezi și tu?”). Știrea care este mult discutată de vreo lună, în special în Franța, se referă la Florent Montaclair, un profesor de literatură al unui Institut al UFM de Franche-Comté (undeva în estul Franței)și autor al unor cărți despre vampiri și care analizează opera lui Jules Verne. În 2016, atunci când avea 46 de ani, Montaclair a primit în Parlament (la Adunarea Națională) medalia de aur pentru filologie, echivalentul medaliei Fields în matematică (cel mai prestigios premiu internaţional pentru excelenţă în cercetarea matematică, un fel de Nobel al disciplinei).Medalia de aur pentru filologie, care în trecut i-ar fi fost acordată și lui Umberto Eco, i-ar

Mâine va fi trimisă la promulgare Legea pentru prevenirea şi combaterea femicidului şi a violenţelor care îl preced, mult discutată în spațiul public. Pentru că am văzut, în cadrul acestor discuții, abordări în general la extreme – fie persoane care prezintă Legea ca un mare succes total, fie persoane care o critică (fără a părea că au și citit-o), mai ales din perspectiva creării unei discriminări, am încercat să fac o analiză detaliată preliminară, cu siguranță neexhaustivă, mai degrabă juridică și doar pe alocuri criminologică, a prevederilor adoptate de Parlament în materie penală (mai exact doar modificările aduse Codului penal – Partea specială). Subliniez așadar că nu m-am aplecat asupra celorlalte prevederi ale Legii și nu le contest utilitatea. Pe scurt, în materie penală, principalele aspecte de reținut sunt următoarele: • nu se introduce în Codul penal o infracțiune distinctă sau termenul de „femicid” și nici nu există, în urma adoptării Legii, vreo

Una din spețele discutate în semestrul I cu masteranzii, în cadrul cursurilor la disciplina „Răspunderea penală a persoanei juridice”, se referă la moartea unei acvile de munte (pasărea de pe stema României) ca urmare a impactului cu o pală a unei turbine eoliene - o întâmplare din Franța din anul 2023 (dar și anterior). 𝐅𝐚𝐩𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐱𝐭𝐮𝐥 În ianuarie 2023, o acvilă de munte (aigle royal/golden eagle/Aquila chrysaetos – pentru identificare în diferitele reglementări străine și chiar naționale), care zbura cu 50km/h în zona parcului eolian din Bernagues (nordul departamentului Herault), s-a lovit de o pală a unei turbine și a murit. Acvila era masculul reproducător al unui cuplu din această specie, care avea cuibul în apropiere. Avea un sistem GPS, iar parcul eolian deținea un sistem de detecție a păsărilor, care presupunea oprirea turbinelor, dar care a funcționat necorespunzător, conform unui raport al Oficiului francez pentru biodiversitate (OFB). Un caz similar

În ultimele trei zile, am urmărit relatările presei despre un caz tragic petrecut în 2019 la aprox. 80 km de Paris, în pădurea Retz, una din cele mai mari din Franța. 𝐅𝐚𝐩𝐭𝐞𝐥𝐞, 𝐩𝐞 𝐬𝐜𝐮𝐫𝐭 Elisa Pilarski, în vârstă de 29 de ani, a ieșit la plimbare în pădure împreună cu Curtis, câinele partenerului ei, Christophe Ellul. La un moment dat, l-a sunat pe Christophe, apelul durând aprox. 2 minute. Christophe s-a grăbit să plece spre ea, dar când a ajuns la locul în care se afla, Elisa era deja moartă, cu numeroase mușcături de câine la gât și brațe, iar o coapsă și scalpul erau desprinse de corp. Curtis se afla lângă ea. Elisa era însărcinată în 6 luni. 𝐀𝐩𝐚̆𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 Christophe a declarat că Elisa i-a spus la telefon „M-au mușcat câinii de mână și brațe, nu reușesc să-l țin pe Curtis” și că se auzeau câinii lătrând. În aceeași zi, 21 de câini de

Ieri am avut primul curs cu studenții anului III, la disciplina Drept penal. Partea specială II. Începem materia cu infracțiunile privind autoritatea și frontiera de stat – Titlul III al Părții speciale a Codului penal, care se deschide cu infracțiunea de ultraj. Cursul coincide cu discuțiile din ultimele zile despre amenințările sau violențele săvârșite asupra unei categorii profesionale expuse zi de zi unor situații dificile: personalul medical. Am văzut, pe rețelele de socializare, postări privind caracterul penal al unor astfel de fapte, fiind citat art. 652 din Legea nr. 95/2006. Am văzut, totodată, începând de luni seară, știri privind propunerea de modificare chiar a art. 257 C.pen. predat astăzi la curs, articol care reglementează infracțiunea de ultraj. Cred că este important să cunoaștem puțin situația actuală pentru a ști ce dorim să propunem. 𝐔𝐧 𝐩𝐢𝐜 𝐝𝐞 𝐭𝐞𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐮𝐥𝐭𝐫𝐚𝐣 Ultrajul există încă din primul Cod penal al României moderne – Codul Cuza.