Ziarele de ieri au prezentat pe larg știrea privind compania Lafarge, o multinațională înregistrată în Franța, care se ocupă cu producerea cimentului, care tocmai a fost condamnată, pentru infracțiunea de finanțare a terorismului, de a 16-a Chambre correctionnelle (secția care judecă delicte) a Tribunalului din Paris. Art. 421-2-2 C.pen. francez prevede: „Constituie de asemenea un act de terorism finanțarea unei organizații teroriste prin furnizarea, colectarea sau administrarea de fonduri, valori sau orice alte bunuri ori prin oferirea de consiliere în acest scop, cu intenția ca aceste fonduri, valori sau bunuri să fie utilizate sau știind că sunt destinate a fi utilizate, în tot sau în parte, în vederea comiterii oricăruia dintre actele de terorism prevăzute în prezentul capitol, indiferent dacă un astfel de act se produce sau nu.” Finanțarea terorismului Procesul Lafarge pentru această infracțiune a început, în fața instanței, în noiembrie 2025, dar are o lungă istorie, care implică și o disjungere pentru

De obicei, când vorbim de impostură în mediul academic, ne gândim la plagiat, la persoane fără cunoștințe veritabile sau la fabricarea ori crearea de citări artificiale (mai auzim, uneori, în loc de „bună ziua”, un „vezi că te-am citat”, lăsând să se subînțeleagă un „nu mă citezi și tu?”). Știrea care este mult discutată de vreo lună, în special în Franța, se referă la Florent Montaclair, un profesor de literatură al unui Institut al UFM de Franche-Comté (undeva în estul Franței)și autor al unor cărți despre vampiri și care analizează opera lui Jules Verne. În 2016, atunci când avea 46 de ani, Montaclair a primit în Parlament (la Adunarea Națională) medalia de aur pentru filologie, echivalentul medaliei Fields în matematică (cel mai prestigios premiu internaţional pentru excelenţă în cercetarea matematică, un fel de Nobel al disciplinei).Medalia de aur pentru filologie, care în trecut i-ar fi fost acordată și lui Umberto Eco, i-ar

Mâine va fi trimisă la promulgare Legea pentru prevenirea şi combaterea femicidului şi a violenţelor care îl preced, mult discutată în spațiul public. Pentru că am văzut, în cadrul acestor discuții, abordări în general la extreme – fie persoane care prezintă Legea ca un mare succes total, fie persoane care o critică (fără a părea că au și citit-o), mai ales din perspectiva creării unei discriminări, am încercat să fac o analiză detaliată preliminară, cu siguranță neexhaustivă, mai degrabă juridică și doar pe alocuri criminologică, a prevederilor adoptate de Parlament în materie penală (mai exact doar modificările aduse Codului penal – Partea specială). Subliniez așadar că nu m-am aplecat asupra celorlalte prevederi ale Legii și nu le contest utilitatea. Pe scurt, în materie penală, principalele aspecte de reținut sunt următoarele: • nu se introduce în Codul penal o infracțiune distinctă sau termenul de „femicid” și nici nu există, în urma adoptării Legii, vreo