O companie condamnată de Tribunalul din Paris pentru finanțarea terorismului în Siria. Ancheta privind complicitatea la crime împotriva umanității, în curs

Ziarele de ieri au prezentat pe larg știrea privind compania Lafarge, o multinațională înregistrată în Franța, care se ocupă cu producerea cimentului, care tocmai a fost condamnată, pentru infracțiunea de finanțare a terorismului, de a 16-a Chambre correctionnelle (secția care judecă delicte) a Tribunalului din Paris.

Art. 421-2-2 C.pen. francez prevede:

„Constituie de asemenea un act de terorism finanțarea unei organizații teroriste prin furnizarea, colectarea sau administrarea de fonduri, valori sau orice alte bunuri ori prin oferirea de consiliere în acest scop, cu intenția ca aceste fonduri, valori sau bunuri să fie utilizate sau știind că sunt destinate a fi utilizate, în tot sau în parte, în vederea comiterii oricăruia dintre actele de terorism prevăzute în prezentul capitol, indiferent dacă un astfel de act se produce sau nu.”

Finanțarea terorismului

Procesul Lafarge pentru această infracțiune a început, în fața instanței, în noiembrie 2025, dar are o lungă istorie, care implică și o disjungere pentru complicitate pentru crime împotriva umanității, la care mă voi referi mai jos; alte acuzații vizează și infracțiuni la regimul vamal, punerea în primejdie a persoanelor și nerespectarea sancțiunilor internaționale.

Faptele de care a fost acuzată societatea (astfel cum sunt descrise în video din link 1), pe scurt:

– în 2010, Lafarge a deschis una din cele mai mari fabrici în Siria, aproape de Rakka;

– războiul civil a început un an mai târziu, ocazie cu care mai multe societăți franceze au părăsit Siria. Lafarge rămâne, investiția în fabrica de la Jabalyia fiind în valoare de aprox. 680 de milioane de dolari;

– pentru a menține siguranța angajaților, dar și a utilajelor, Lafarge a început să dialogheze cu rebelii din Siria și, ulterior, să-i plătească;

– după o negociere cu grupuri considerate moderate, din 2013, negocierile s-au făcut cu o entitate a Al-Qaeda și cu Statul islamic;

– estimarea sumelor plătite în perioada 2013-2014 către aceste organizații este undeva între 4.8-10 milioane de euro; de asemenea, Lafarge ar fi procurat materii prime și carburanți tot de la entități djihadiste;

– cifra de afaceri pentru acea perioadă ar fi fost de aprox. 70 de milioane de euro;

– fabrica a fost confiscată de Statul Islamic în 2014, activitatea încetând;

– în Franța, povestea a fost descrisă în Le Monde în 2016, iar două ONG-uri și 11 foști salariați au depus plângere, aspecte care au condus la deschiderea urmării penale pentru mai multe fapte.

În ceea ce privește infracțiunea de finanțare a terorismului, societatea și 8 foști angajați cu funcții de conducere, inclusiv fostul director general, au fost trimiși în judecată în Franța. În 2022, urmărită pentru fapte similare în S.U.A., societatea a pledat vinovată, fiind de acord să plătească o amendă de 777.8 milioane de dolari. Urmărirea penală din Franța nu a fost împiedicată de acest acord, fiind vorba de fapte comise parțial în Franța (link 2); în schimb, recunoașterea face ca faptele propriu-zise să nu mai poată fi contrazise în instanță.

În cazul procesului finalizat, în primă instanță, cu decizia de ieri, 13 aprilie 2026, pentru infracțiunea de finanțarea terorismului, în apărarea sa, societatea a invocat constrângerea. Mai mulți avocați ai apărării au susținut, în cursul anchetei, că tot ceea ce justiția califică drept „finanțare a terorismului” ar fi, în realitate, rezultatul unei „economii de tip racket (link 3): „Ne-am fi putut spăla pe mâini și să plecăm, dar ce s-ar fi întâmplat cu angajații uzinei dacă am fi plecat?”, a susținut în timpul audierii Christian Herrault, fost director general adjunct al Lafarge. „Aveam de ales între două soluții rele: cea mai rea și cea mai puțin rea.” (link 4)

Parchetul a cerut amenda maximă pentru persoana juridică, adică 1,125 milioane de euro plus confiscarea sumei de 30 de milioane de euro și până la 8 ani de închisoare pentru persoanele fizice, precum și amenzi, confiscări și interzicerea de a exercita anumite funcții pe o perioadă de până la 10 ani. S-a solicitat totodată, împotriva a patru dintre inculpați și a societății, o amendă vamală solidară de 4,570 milioane de euro, pentru infracțiunea de nerespectare a sancțiunilor financiare internaționale (link 5).

Prin decizia din 13 aprilie 2026, compania a fost sancționată cu amenda maximă de 1,125 milioane de euro pentru finanțarea terorismului.

Fostul director general, Bruno Lafont, a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare imediată. În vârstă de 69 de ani, Lafont a fost arestat chiar în sala de judecată și  preluat de polițiști. Avocații au criticat mandatul de arestare, considerându-l „nejustificat”.

Alți șapte foști directori ai companiei au fost condamnați la pedepse cuprinse între 18 luni și 7 ani de închisoare. Instanța a dispus, de asemenea, încarcerarea imediată lui Christian Herrault, condamnat la cinci ani de închisoare.

Hotărârea nu este definitivă.

Complicitate la crime împotriva umanității și punerea în primejdie a persoanelor

O altă parte a procesului vizează, așa cum arătam, complicitatea la crime împotriva umanității. După ce o cameră de instrucție anulase punerea sub acuzare a societății, considerând că nu erau întrunite nici elementul intențional general (dolul general), nici elementul intențional special (dolul special). Curtea de Casație franceză a casat, în 2021, această decizie, întemeindu-se pe două principii:

– mai întâi, a reamintit că o persoană poate fi complice la infracțiuni chiar dacă nu a avut intenția de a se asocia la comiterea acestora (conform unei jurisprudențe mai vechi, nu este necesar ca un complice să fi aparținut sau să fi aderat la ideologia organizației care a comis crime împotriva umanității);

– apoi, a afirmat, pentru prima dată, că scopul economic al persoanei juridice nu împiedică tragerea acesteia la răspundere pentru complicitate la infracțiuni, dacă persoana juridică (prin reprezentantul său legal, răspunderea nefiind directă în Franța) are cunoștință că autorii principali comit sau urmează să comită o crimă împotriva umanității și că, în mod conștient a facilitat pregătirea sau săvârșirea acesteia (pentru aceste aspecte – link 6; decizia – în link 7).

În 2024, punerea sub acuzare pentru această infracțiune a fost confirmată (doar pentru persoana juridică, pentru moment), iar ancheta este încă în curs. Cauza ar trebui să se judece de o curte cu jurați, fiind vorba de o crimă (finanțarea terorismului este, după cum am văzut, un delict) – link 8 pentru detalii.

În schimb, pentru infracțiunea de punere în primejdie (mise en danger) a persoanelor, după ce casase în 2021 punerea sub acuzare pentru această infracțiune, Curtea de Casație a anulat definitiv o atare acuzație, astfel încât cele peste 200 de persoane (foști muncitori ai fabricii, dar angajați ai filialei siriene) nu mai pot fi părți civile pentru această faptă, dar rămân în procesul pentru crime împotriva umanității, mai exact pentru munca în condiții nedemne (infracțiune conexă) – link 9.

Jurisprudența Lafarge, care se îndepărtează de la ideea proceselor de la Nürnberg de a se concentra pe indivizi, deschide calea, în Franța, pentru urmărirea penală a persoanelor juridice pentru diverse infracțiuni de acest fel. Se arată astfel că, începând cu anul 2025, cel puțin treisprezece proceduri penale au fost deschise în Franța împotriva unor companii și a directorilor acestora pentru complicitate la crime internaționale, inclusiv genocid, crime de război, tortură și dispariții forțate, fiind vizate cazuri legate de Siria, Rwanda, Republica Centrafricană, Yemen, Sudan și Egipt (link 10).

Documentarea pentru acest caz a fost redată de scriitoarea franceză Justine Augier într-o carte, numită chiar Personne morale (link 11).

Fun fact: care ar fi sancțiunile penale în România

Infracțiunea de finanțarea terorismului este prevăzută la art. 36 alin. (1) din Legea nr. 535/2004, care prevede: „constituie infracţiune de finanţare a terorismului colectarea sau punerea la dispoziţie, direct ori indirect, de fonduri, licite sau ilicite, cu intenţia de a fi folosite sau cunoscând că acestea urmează a fi folosite, în tot ori în parte, pentru săvârşirea actelor de terorism sau pentru susţinerea unei entităţi teroriste şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.”

Pentru persoana juridică, suma corespunzătoare unei zile-amendă, cuprinsă între 100 şi 5.000 lei, se va înmulți cu un număr cuprins între 240 şi 420 de zile-amendă, rezultând o pedeapsă maximă de 2.100.000 lei, adică aprox. 420.000 de euro.

Pentru infracțiuni contra umanității (art. 439 C.pen.), pedeapsa pentru persoana fizică este detențiunea pe viață sau închisoarea de la 15 la 25 de ani. Pentru persoana juridică, maximul ar fi de 2.550.000 lei, adică aprox. 510.000 euro.

Ca idee, pentru, de pildă, infectarea apei (infracțiune pedepsită cu închisoare de la unu la 5 ani), dar și alte infracțiuni, în general legate de mediu, persoana juridică ar putea primi o amendă de 6.000.000 lei, adică 1.200.000 euro.

Pentru nerespectarea sancțiunilor internaționale, în cele mai grave forme, din decembrie 2025 (odată cu Legea nr. 224/2025), persoana juridică ar putea primi o amendă maximă de 204.000.000 lei (240 de zile x 835.000 lei), adică aprox. 40.080.000 euro, de fapt cam 40 de milioane de euro, așa cum era necesar (da, am pus bine zerourile. Sunt bune și reglementările UE, nu? – link 12 pentru Directiva 1226/2024 care vorbește fie de stabilirea limitelor amenzii prin raportare la cifra de afaceri :), fie în cuantum fix de 40 milioane de euro pentru unele infracțiuni). Side note, e acolo o variantă a infracțiunii, pentru care pedeapsa pentru persoana fizică e închisoarea de la 5 la 12 ani – art. 27 ind. 1 alin. (4) din O.U.G. nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale (modificată în 2025) – ceea ce înseamnă că amenda maximă pentru persoana juridică ar fi de peste 56 milioane de euro (420 de zile x 670.000 lei).

Nu avem o infracțiune distinctă de punere în primejdie a persoanelor.

Diverse: trimiterea în judecată a unei societăți Lafarge în România în 2008

Compania Lafarge îmi este cunoscută încă de când mă chinuiam să adun, de la prieteni mai mult, primele hotărâri în care persoanele juridice fuseseră trimise în judecată, pentru lucrarea privind jurisprudența comentată pe care am publicat-o în 2013. Lafarge Ciment România S.A. a fost chiar una dintre primele persoane juridice judecate în țara noastră, rechizitoriul fiind emis în noiembrie 2008.

Faptele erau următoarele: la data de 30.07.2008, la punctul de lucru din Medgidia a avut loc un accident soldat cu decesul a două persoane (angajați au unei societăți subcontractoare a Lafarge), care au fost strivite în bilele de oţel ale morii de ciment din incinta sectorului de producţie a societății. Pe scurt, în timp ce muncitorii efectuau reparații la moară, aceasta a fost pornită cu patru persoane înăuntru, iar cei doi bărbați nu au mai reușit să se salveze.

Societatea fusese trimisă în judecată pentru neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă; trei persoane fizice au fost, de asemenea, judecate pentru nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, iar două dintre acestea și pentru ucidere din culpă.

În fond (2010), apel (2011) și recurs (2012) persoana juridică a fost achitată, pe motiv că fapta nu a fost comisă în realizarea obiectului de activitate, în numele sau în interesul său, întrucât din probe a reieșit că a adoptat toate măsurile necesare pentru desfăşurarea raporturilor de muncă în condiţii corespunzătoare, obligaţiile minimale impuse de lege fiind aduse la îndeplinire (mai degrabă, azi, aș spune că elementul material nu fusese comis de persoana juridică). Persoanele fizice au fost achitate pentru ucidere din culpă, dar două dintre ele au răspuns pentru infracțiunea de neluare a măsurilor de securitate în muncă. Societatea a răspuns în calitate de parte responsabilă civilmente pentru faptele propriilor angajați. Ulterior, în presă au mai apărut și alte știri privind accidente (de altă natură) la uzina de la Medgidia.

***

Resurse:
1. Faptele (video): https://www.lemonde.fr/comprendre-en-3-minutes/video/2025/11/05/proces-lafarge-de-quoi-est-accuse-le-cimentier-francais_6652338_6176282.html

2. Despre amenda din SUA: https://www.lemonde.fr/international/article/2022/10/19/financement-de-terrorisme-lafarge-paie-pour-eteindre-les-poursuites-aux-etats-unis_6146446_3210.html

3. Deschiderea procesului în fața Tribunalului din Paris: https://www.lemonde.fr/societe/article/2025/11/04/le-proces-de-lafarge-pour-financement-du-terrorisme-en-syrie-s-ouvre-a-paris_6651551_3224.html, https://www.actu-juridique.fr/droit-penal/terrorisme/le-proces-de-lafarge-pour-financement-de-terrorisme-en-syrie-souvre-aujourdhui/   

4. Condamnarea din 13 aprilie descrisă în LeMonde și în LeNouvelObs: https://www.lemonde.fr/societe/article/2026/04/13/le-cimentier-lafarge-reconnu-coupable-de-financement-de-groupes-terroristes-en-syrie-son-ex-pdg-bruno-lafont-condamne-a-six-ans-de-prison-avec-incarceration-immediate_6679710_3225.html, https://www.nouvelobs.com/justice/20260413.OBS114138/affaire-lafarge-le-cimentier-reconnu-coupable-de-financement-de-terrorisme-en-syrie-l-ex-pdg-condamne-a-six-ans-de-prison.html

5. Cererile Parchetului: https://www.lemonde.fr/societe/article/2025/12/16/proces-lafarge-1-125-million-d-euros-d-amende-requise-contre-la-societe-et-jusqu-a-huit-ans-de-prison-contre-les-personnes-physiques_6658203_3224.html

6. Despre decizia Curții de Casație din 2021: https://www.lemonde.fr/international/article/2021/09/08/complicite-de-crimes-contre-l-humanite-en-syrie-la-justice-relance-l-affaire-lafarge_6093855_3210.html, https://www.jpkarsenty.com/possibilite-de-poursuivre-la-personne-morale-pour-des-faits-de-complicite-de-crime-contre-lhumanite/

7. Decizia Curții de Casație din 2021: https://www.legifrance.gouv.fr/juri/id/JURITEXT000044105521

8. Detalii despre disjungerea cauzei: https://www.justiceinfo.net/fr/153243-lafarge-vers-un-proces-pour-complicite-de-crimes-contre-humanite.html

9. Despre casarea punerii sub acuzare pentru punerea în primejdie: https://www.lemonde.fr/societe/article/2024/01/16/lafarge-en-syrie-la-cour-de-cassation-valide-la-mise-en-examen-pour-complicite-de-crime-contre-l-humanite-mais-annule-la-mise-en-danger-des-ouvriers_6211143_3224.html

10. Referiri la alte procese: https://www.justiceinfo.net/en/157671-lafarge-trial-a-step-beyond-nuremberg.html

11. Personne morale (carte): https://actes-sud.fr/catalogue/personne-morale-019843

12. Directiva 1226/2024: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:32024L1226