Andra Trandafir – cabinet de avocat
Adresă birou
Contact

Adresă: Strada Vasile Lucaciu 60, Sector 3, 030167,  Bucureşti

10 lucruri de avut În vedere când vorbim despre femicid

𝑺𝒕𝒊𝒂𝒕̦𝒊 𝒄𝒂̆…?

1. Termenul 𝑓𝑒𝑚𝑖𝑐𝑖𝑑𝑒 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐟𝐨𝐥𝐨𝐬𝐢𝐭 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚 𝐝𝐚𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐬𝐞𝐧𝐬𝐮𝐥 𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢 𝐝𝐞 𝐃𝐢𝐚𝐧𝐚 𝐄. 𝐇. 𝐑𝐮𝐬𝐬𝐞𝐥𝐥 𝐢̂𝐧 𝟏𝟗𝟕𝟔 pentru a descrie uciderea femeilor de către bărbați(i lor) pentru că sunt femei. Noțiunea a fost utilizată tot mai mult de atunci și în special începând cu anii 2000. De pildă, în Franța, o analiză a ziarului 𝐿𝑒 𝑀𝑜𝑛𝑑𝑒 arată că termenul a fost folosit pentru prima oară în respectiva publicație pe 11 septembrie 2003, într-o analiză a jurnalistului Paulo A. Paranagua despre drepturile omului în America Latină.

2. 𝐅𝐞𝐦𝐢𝐜𝐢𝐝𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐚𝐫𝐞 𝐨 𝐝𝐞𝐟𝐢𝐧𝐢𝐭̦𝐢𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐧𝐝𝐚𝐫𝐝 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐩𝐭𝐚𝐭𝐚̆ 𝐮𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐚𝐥 𝐥𝐚 𝐧𝐢𝐯𝐞𝐥 𝐦𝐨𝐧𝐝𝐢𝐚𝐥 𝐬𝐚𝐮 𝐢̂𝐧 𝐔𝐄. În continuare, când vorbim despre astfel de fapte (și vorbim mult inclusiv în România), nu știm exact despre ce vorbim, ce vrem să măsurăm și la ce ne uităm când cerem pedepse mai mari. Inexistența datelor statistice și lipsa studiilor bazate pe acestea reprezintă un obstacol major în analiza oportunității unor modificări legislative (nu neapărat în materie penală).

3. 𝐌𝐚𝐣𝐨𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐀𝐦𝐞𝐫𝐢𝐜𝐚 𝐋𝐚𝐭𝐢𝐧𝐚̆ 𝐚𝐮 𝐫𝐞𝐠𝐥𝐞𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚̆𝐫𝐢 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐟𝐢𝐜𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐟𝐞𝐦𝐢𝐜𝐢𝐝, ca urmare a Convenției de la Belém do Pará, însă 𝐫𝐚𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐟𝐞𝐦𝐢𝐜𝐢𝐝 𝐝𝐞 𝐩𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐢𝐧𝐞𝐧𝐭 (1,6 femei ucise de parteneri la 100.000 de locuitori) 𝐬𝐮𝐧𝐭, 𝐩𝐚𝐫𝐚𝐝𝐨𝐱𝐚𝐥, 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐫𝐢𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐮𝐦𝐞, fiind depășite doar de Africa, în timp ce Europa are o rată mult mai mică (0,6 la 100.000).

4. În Uniunea Europeană (UE), 𝐧𝐮𝐦𝐚𝐢 𝐭𝐫𝐞𝐢 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐦𝐞𝐦𝐛𝐫𝐞 (𝐂𝐢𝐩𝐫𝐮, 𝐌𝐚𝐥𝐭𝐚 𝐬̦𝐢 𝐂𝐫𝐨𝐚𝐭̦𝐢𝐚) 𝐚𝐮 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬 𝐟𝐞𝐦𝐢𝐜𝐢𝐝𝐮𝐥 𝐜𝐚 𝐢𝐧𝐟𝐫𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐧𝐨𝐦𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐂𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐚𝐥, în timp ce majoritatea celorlalte state îl tratează ca o formă agravată a omorului, prin circumstanțe care nu se referă exclusiv la victimele femei.

5. 𝐈̂𝐧 𝐈𝐭𝐚𝐥𝐢𝐚, 𝐒𝐞𝐧𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐚 𝐚𝐝𝐨𝐩𝐭𝐚𝐭 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐚 𝐨 𝐥𝐞𝐠𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐨𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐢𝐧𝐟𝐫𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐟𝐞𝐦𝐢𝐜𝐢𝐝 (𝒇𝒆𝒎𝒎𝒊𝒏𝒊𝒄𝒊𝒅𝒊𝒐), încă în dezbatere la cealaltă cameră și criticată de criminologi. De pildă, aproximativ 80 de profesoare italiene au publicat o scrisoare prin care și-au exprimat opoziția cu privire la introducerea distinctă a infracțiunii de femicid.

6. Deși Spania nu a incriminat autonom femicidul, este considerată un 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐥 𝐢̂𝐧 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐫𝐚̆𝐬𝐩𝐮𝐧𝐬𝐮𝐥 𝐬𝐚̆𝐮 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐬̦𝐢 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐬𝐥𝐚𝐭𝐢𝐯 𝐥𝐚 𝐯𝐢𝐨𝐥𝐞𝐧𝐭̦𝐚 𝐝𝐞 𝐠𝐞𝐧, publică cele mai ample statistici (lunare!) despre fenomen și are un sistem eficient de monitorizare integrală a cazurilor de violență bazată pe gen (Sistemul VioGén 2). 𝐍𝐮𝐦𝐚̆𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐨𝐦𝐨𝐫𝐮𝐫𝐢 𝐜𝐚𝐮𝐳𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐯𝐢𝐨𝐥𝐞𝐧𝐭̦𝐚 𝐝𝐞 𝐠𝐞𝐧 𝐜𝐮 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟑𝟎% 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝟐𝟎𝟎𝟑 𝐬̦𝐢 𝟐𝟎𝟐𝟒, anul 2024 înregistrând cel mai mic număr de femei ucise de când există înregistrări (48), iar un studiu redactat de prietenii mei (nepublicat încă) a relevat că aplicarea circumstanței agravante de gen crește media pedepsei în medie cu 92 de luni suplimentare la pedeapsa cu închisoarea, comparativ cu omorurile în care nu există o astfel de circumstanță. Unele studii din Spania arată că riscul de a se comite un femicid crește cu 10% în săptămâna următoare unui caz similar mediatizat.

7. 𝐌𝐚𝐣𝐨𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐜𝐫𝐢𝐦𝐢𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐢 𝐜𝐫𝐢𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐢𝐝𝐞𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐢𝐧𝐜𝐫𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚̆𝐫𝐢 𝐝𝐢𝐬𝐭𝐢𝐧𝐜𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐨𝐦𝐨𝐫𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐢𝐬𝐞 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐦𝐨𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐝𝐞 𝐠𝐞𝐧 întrucât o consideră discriminatorie, ineficientă sau pur simbolică, deoarece studiile arată că astfel de infracțiuni sunt rareori precedate de un calcul rațional al consecințelor, fiind mai degrabă produsul unor dinamici emoționale necontrolate.

8. 𝐔𝐧 𝐩𝐫𝐞𝐝𝐢𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐧𝐢𝐜 𝐚𝐥 𝐨𝐦𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬𝐚𝐮 𝐭𝐞𝐧𝐭𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐨𝐦𝐨𝐫 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐚 𝐩𝐚̆𝐫𝐚̆𝐬𝐢 𝐫𝐞𝐥𝐚𝐭̦𝐢𝐚, iar în multe cazuri, violența letală survine după o perioadă îndelungată de abuzuri asupra victimei, cunoscute de multe ori de cei apropiați și de autorități. De pildă, în Australia, o analiză a hotărârilor judecătorești pentru femicid din ultimul deceniu (2007–2016) a arătat că 71% dintre autori avuseseră contact cu cel puțin două instituții ale statului (poliție, justiție, protecția copilului) înainte de a comite fapta, sugerând eșecuri sistemice în identificarea și gestionarea riscului. Alte aspecte de avut în vedere sunt consumul de alcool, ideația suicidară a autorului și antecedentele penale ale acestuia.

9. 𝐎𝐛𝐥𝐢𝐠𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐢̂𝐧 𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚 𝐠𝐞𝐬𝐭𝐢𝐨𝐧𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐫𝐢𝐬𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐳𝐮𝐥 𝐯𝐢𝐨𝐥𝐞𝐧𝐭̦𝐞𝐢 𝐝𝐨𝐦𝐞𝐬𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐝𝐞𝐭𝐚𝐥𝐢𝐚𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐢̂𝐧 𝐣𝐮𝐫𝐢𝐬𝐩𝐫𝐮𝐝𝐞𝐧𝐭̦𝐚 𝐂𝐄𝐃𝐎 (a se vedea, în special, hotărârea de Mare Cameră 𝐾𝑢𝑟𝑡 𝑐. 𝐴𝑢𝑠𝑡𝑟𝑖𝑎, 2021, dar și, mai recent, 𝑁.𝐷. 𝑐. 𝐸𝑙𝑣𝑒𝑡̦𝑖𝑎, 2025, pentru situațiile în care autorul avea antecedente penale).

10. 𝐈̂𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚, 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐨 𝐬𝐢𝐧𝐠𝐮𝐫𝐚̆ 𝐡𝐨𝐭𝐚̆𝐫𝐚̂𝐫𝐞 (𝐂.𝐀𝐩. 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚, 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟓) 𝐚𝐯𝐚̂𝐧𝐝 𝐜𝐚 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭 𝐯𝐢𝐨𝐥𝐞𝐧𝐭̦𝐚 𝐢̂𝐧 𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐞 𝐫𝐚𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐭𝐚̆ 𝐥𝐚 (𝐭𝐞𝐧𝐭𝐚𝐭𝐢𝐯𝐚̆ 𝐥𝐚) 𝐨𝐦𝐨𝐫 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐫𝐞𝐭̦𝐢𝐧𝐮𝐭𝐚̆ 𝐜𝐢𝐫𝐜𝐮𝐦𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚 𝐚𝐠𝐫𝐚𝐯𝐚𝐧𝐭𝐚̆ 𝐩𝐫𝐞𝐯𝐚̆𝐳𝐮𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐚𝐫𝐭. 𝟕𝟕 𝐥𝐢𝐭.𝐡) 𝐂.𝐩𝐞𝐧. – săvârșirea infracțiunii din motive de gen.

***

𝑻𝒐𝒂𝒕𝒆 𝒂𝒄𝒆𝒔𝒕𝒆𝒂 𝒔̦𝒊 𝒎𝒖𝒍𝒕 𝒎𝒂𝒊 𝒎𝒖𝒍𝒕𝒆, 𝒊̂𝒏 𝒂𝒓𝒕𝒊𝒄𝒐𝒍𝒖𝒍 𝒑𝒖𝒃𝒍𝒊𝒄𝒂𝒕 𝒂𝒔𝒕𝒂̆𝒛𝒊 𝒊̂𝒏 𝑨𝑼𝑩𝑫 – 𝑭𝒐𝒓𝒖𝒎 𝑱𝒖𝒓𝒊𝒅𝒊𝒄: https://aubd.drept.unibuc.ro/wp-content/uploads/2025/11/2-2025-13.-Andra-Roxana-Trandafir-Naming-to-fight-it.-Femicid-feminicid-legicid.pdf