𝑺𝒕𝒊𝒂𝒕̦𝒊 𝒄𝒂̆…? 1. Termenul 𝑓𝑒𝑚𝑖𝑐𝑖𝑑𝑒 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐟𝐨𝐥𝐨𝐬𝐢𝐭 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚 𝐝𝐚𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐬𝐞𝐧𝐬𝐮𝐥 𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢 𝐝𝐞 𝐃𝐢𝐚𝐧𝐚 𝐄. 𝐇. 𝐑𝐮𝐬𝐬𝐞𝐥𝐥 𝐢̂𝐧 𝟏𝟗𝟕𝟔 pentru a descrie uciderea femeilor de către bărbați(i lor) pentru că sunt femei. Noțiunea a fost utilizată tot mai mult de atunci și în special începând cu anii 2000. De pildă, în Franța, o analiză a ziarului 𝐿𝑒 𝑀𝑜𝑛𝑑𝑒 arată că termenul a fost folosit pentru prima oară în respectiva publicație pe 11 septembrie 2003, într-o analiză a jurnalistului Paulo A. Paranagua despre drepturile omului în America Latină. 2. 𝐅𝐞𝐦𝐢𝐜𝐢𝐝𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐚𝐫𝐞 𝐨 𝐝𝐞𝐟𝐢𝐧𝐢𝐭̦𝐢𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐧𝐝𝐚𝐫𝐝 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐩𝐭𝐚𝐭𝐚̆ 𝐮𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐚𝐥 𝐥𝐚 𝐧𝐢𝐯𝐞𝐥 𝐦𝐨𝐧𝐝𝐢𝐚𝐥 𝐬𝐚𝐮 𝐢̂𝐧 𝐔𝐄. În continuare, când vorbim despre astfel de fapte (și vorbim mult inclusiv în România), nu știm exact despre ce vorbim, ce vrem să măsurăm și la ce ne uităm când cerem pedepse mai mari. Inexistența datelor statistice și lipsa studiilor bazate pe acestea reprezintă un obstacol

După o vară de muncă, am trimis la Editura C.H. Beck ultimele corecturi la ediția 4 a lucrării 𝑅𝑎̆𝑠𝑝𝑢𝑛𝑑𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑝𝑒𝑛𝑎𝑙𝑎̆ 𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒𝑖 𝑗𝑢𝑟𝑖𝑑𝑖𝑐𝑒. Printre altele, cursul cuprinde și o serie de date statistice privind persoanele juridice cercetate penal, care sunt actualizate la fiecare ediție, pe baza informațiilor furnizate de Ministerul Justiției, Ministerul Public și Consiliului Superior al Magistraturii. Doar câteva cifre interesante, la aproape 20 de ani de când persoanele juridice răspund penal în România (octombrie 2006): În perioada 2007-2024, au fost 𝟏𝟓.𝟏𝟐𝟐 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐣𝐮𝐫𝐢𝐝𝐢𝐜𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐚𝐥 (suspecți sau inculpați). Dintre aceste persoane juridice, 3.720 au fost trimise în judecată și 11.402 nu au fost trimise în judecată, ceea ce înseamnă că 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐱𝐢𝐦𝐚𝐭𝐢𝐯 𝟐𝟒.𝟓𝟗% 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐣𝐮𝐫𝐢𝐝𝐢𝐜𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐭𝐫𝐢𝐦𝐢𝐬𝐞 𝐢̂𝐧 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚𝐭𝐚̆ 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐬𝐟𝐚̂𝐫𝐬̦𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐚𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝟐𝟎𝟐𝟒. Comparativ, persoanele fizice au fost trimise în judecată în proporție de 34.09% în aceeași perioadă. Anual, între 50 și aproape 80%