Luarea măsurilor asigurătorii la cererea părții civile – cum merge treaba în practică

Acum un an, tot în luna mai, se publica în Monitorul Oficial o lege menită să asigure „acordarea victimelor infracțiunilor şansa de a-şi maximiza şansele de îndestulare a creanțelor lor rezultate în urma faptelor penale, inclusiv acoperirea daunelor morale, prin posibilitatea de a contesta refuzul organului judiciar de a lua măsuri asigurătorii asupra bunurilor persoanei cercetate penal”. Legea a fost prezentată în presă ca un succes, întrucât oferea șanse suplimentare victimelor de a-și recupera paguba cauzată prin comiterea unei infracțiuni. Am analizat, la acel moment, împreună cu Răzvan Gherghe, noile dispoziții legale și am subliniat și interpretările diferite care pot apărea în legătură cu acestea (link mai jos).

Un an mai târziu, citind practica judiciară în materie, dar și ca urmare a soluțiilor obținute în calitate de avocat, pot evalua aceste modificări după cum urmează:

– există, încă, neclarități cu privire la momentul la care trebuie să se pronunțe procurorul cu privire la cererea de luare a măsurilor asigurătorii formulată de persoana vătămată neconstituită încă parte civilă ori în situația în care urmărirea penală se desfășoară in rem sau chiar față de o persoană, dar fără a se fi pus în mișcare acțiunea penală – noi am spus în articol că de la momentul efectuării în continuare a urmăririi penale;

– și în urmărire penală, și ulterior sesizării instanței, au existat discuții cu privire la necesitatea asigurării asistenței juridice atunci când aceasta este obligatorie – am considerat că nu;

– în faza de cameră preliminară și în cursul judecății, există dubii privind judecarea cererii de luare fără citare; de pildă, citez dintr-o hotărâre din 2025: „față de lipsa legală de citare a inculpatului, instanţa consideră, având în vedere faptul că a răspuns la telefon, la un moment dat, că a trebuit să fie făcută procedura prin notă telefonică pentru termenul de astăzi. Față de aceste aspecte, instanţa pune în discuţie acest motiv ca fiind o nelegală citare a inculpatului. Reprezentanta Ministerului Public şi apărătoarea inculpatului sunt de acord. Judecătorul de cameră preliminară, față de nelegala citare a inculpatului, având în vedere dispoziţiile art. 249 alineatul 6 ind.3 CPP, (…), va stabili termen scurt de judecată în vederea soluţionării prezentei cereri şi va reveni asupra rezoluţiei de citare a părţilor.  PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, DISPUNE:  Revine asupra rezoluţiei de citare a părţilor emisă în prezentul dosar. În vederea soluţionării prezentei cereri – cu acordul părţilor stabileşte termen scurt de judecată la data de (…)”;

– problema nu s-a rezolvat, de pildă, într-o încheiere din 23 aprilie 2026 citim că „pe rol se află soluţionarea cauzei penale privind cererea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria (…) având ca obiect luarea măsurii asigurătorii potrivit art. 249 alin.6 ind.3 Cod procedură penală. La apelul nominal făcut în camera de consiliu se prezintă inculpatul (…)  asistat de apărător ales av. (…). Procedura este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care: Se constată că persoana vătămată nu a fost citată, judecătorul de cameră preliminară pune în discuţie dacă se impune citarea acesteia. Reprezentanta Parchetului arată că din punctul său de vedere se poate proceda la judecarea cauzei. Apărătorul inculpatului consideră că este necesară citarea persoanei vătămate şi a reprezentanţilor acesteia. Judecătorul de cameră preliminară apreciază că nu se impune citarea persoanei vătămate.”;

– chiar când cauza se judecă fără citare, termenul e de multe ori același cu cel de pe fond, prin urmare: „instanța a dispus crearea unui dosar asociat pentru soluționarea cererii părții civile de luare a măsurii asiguratorii și a fixat termen pentru soluționare la data de 06.10.2025, cu participarea procurorului, fără a dispune citarea părților și a persoanei interesate (…) față de dispozițiile art. 249 alin. 6 ind.3 Cod procedură penală. Acestora li s-a acordat însă posibilitatea de a formula concluzii orale cu privire la cererea părții civile de luare de măsuri asigurătorii, având în vedere că în aceeași zi a fost stabilit termen de judecată și pentru soluționarea fondului cauzei.” (de altfel, lista de ședință este și afișată pe hol);

– mai mult, dosarele privind luarea măsurilor asigurătorii sunt, la multe instanțe, publice pe portal.just.ro, cu tot cu numele părților (se înregistrează fie ca Verificarea măsurii asigurătorii, fie ca Alte cereri privind judecata în fond). Deci, la o simplă căutare pe Portal, inculpatul poate vedea că există o cerere de luare a măsurilor; în plus, aplicațiile pe care le au mai ales avocații trimit notificări de îndată ce se înregistrează un dosar asociat;

– există încă o confuzie între dublul grad de jurisdicție în materie penală (care nu este aplicabil în cazul măsurilor asigurătorii) și accesul la instanță, reținându-se, de pildă, că „obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, exigență a art.21 alin.3 din Constituția României și art.6 alin.1 din ####. Or, dreptul la un proces echitabil este în strânsă legătură cu dreptul la dublul grad de jurisdicție în materie penală, astfel că este necesar ca judecata să parcurgă toate etapele procesuale, pentru a nu priva partea de un grad de jurisdicție, prin soluționarea cauzei direct de instanța de control judiciar. O astfel de soluție, ar determina eliminarea unui grad de jurisdicție în defavoarea intereselor procesuale ale părții.” (încheiere din 22 aprilie 2026) – link mai jos despre această problemă;

– este încă neclar (chiar luna asta am găsit o hotărâre în acest sens) dacă regulile privind judecata fără citare se aplică și în ceea ce privește verificarea măsurilor asigurătorii – nu, nici măcar când s-ar discuta extinderea lor;

– CCR a fost deja sesizată cu excepția de neconstituționalitate a textului care prevede lipsa citării părților – personal nu mi se pare o problemă, dar depinde cum se va decide în raport de Decizia nr. 24/2016;

– soluționarea cererii de luare a măsurilor asigurătorii de urgență este, în multe situații, o utopie. Pe lângă faptul că dosarul poate fi public, deci elementul de surpriză dispare, am avut situații în care cererea s-a soluționat după două săptămâni, iar încheierea a fost motivată după încă 3 luni, dar minuta se comunicase și inculpatului încă de la soluționare.

Ce vreau să spun e că e frumos să creăm legi care pe hârtie sună bine, dar trebuie să avem și capacitatea de a le implementa în practică…

Resurse:

Articolul despre Legea nr. 70/2025: https://drept.unibuc.ro/documente/2025/AUBD/2,%202025,%201.%20Andra-Roxana%20Trandafir,%20Razvan%20Vicentiu%20Gherghe%20-%20un%20pas%20mic.pdf

Despre dublu grad și acces la instanță: https://www.juridice.ro/712080/octombrie-canta-din-vant-contestarea-masurilor-asiguratorii-dispuse-prin-decizia-instantei-de-apel-in-lumina-noilor-modificari-aduse-codului-de-procedura-penala.html