Înalta Curte de Casație și Justiție. Plângere împotriva măsurilor de supraveghere tehnică și a autorizării obținerii datelor privind tranzacțiile financiare. Admitere
Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală a admis plângerea întemeiată pe dispozițiile art. 1451 C.pr.pen. privind măsurile de supraveghere tehnică dispuse cu privire la clientul nostru într-o cauză în care s-a dispus o soluție de clasare, constatând nelegalitatea acestora. Măsurile au vizat interceptarea comunicațiilor și a oricărui tip de comunicare la distanță, localizarea și urmărirea prin GPS ori prin alte mijloace de supraveghere la distanță și supravegherea audio-video sau prin fotografiere. De asemenea, judecătorul a a admis plângerea privind autorizarea obținerii datelor privind tranzacțiile financiare, întemeiată pe prevederile art. 1461 alin. (8) rap. la art. 1451 C.pr.pen. Procedând astfel, a fost dispusă distrugerea datelor și a înregistrărilor rezultate ca urmare a pronunțării încheierilor prin care au fost autorizate respectivele măsuri. Reamintim că prevederile art. 1451 și 1461 alin. (8) au fost introduse în Codul de procedură penală prin Legea nr. 201/2023 (M.Of. nr. 618
Procedura insolvenței desfășurată în temeiul Legii nr. 85/2006. Valorificare bunuri imobile supuse măsurilor asigurătorii. Radiere sechestre din cartea funciară
Societatea noastră a obținut, în urma demersurilor efectuate la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, radierea unor sechestre înființate în două dosare penale în anul 2008. Societatea ale cărei bunuri au fost supuse măsurilor asigurătorii se afla în procedura insolvenței, deschisă în temeiul Legii nr. 64/1995 și continuată potrivit Legii nr. 85/2006, acestea fiind vândute la licitație publică în anul 2015. Cu toate acestea, demersurile adjudecatarului în vederea radierii sechestrelor nu au condus la un rezultat pozitiv timp de aproape 9 ani. Preluând dosarul, printr-o corespondență eficientă cu Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară și pe baza unui număr mare de documente din dosarul penal și de insolvență, cererile de radiere a măsurilor asigurătorii au fost admise.
Percheziție domiciliară. Excepție de neconstituționalitate. Lipsa controlului judecătoresc cu privire la actul prin care percheziția a fost încuviințată și cu privire la modul în care percheziția s-a efectuat
Judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a sesizat, la cererea noastră, instanța de control constituțional cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 158 alin. (9) şi art. 159 din Codul de procedură penală. La fel ca în cazul percheziției informatice, excepția are în vedere situația persoanei supuse acestui procedeu probator care, în timpul urmăririi penale ori ulterior clasării, nu are posibilitatea de a supune controlului de legalitate nici încheierea prin care percheziția a fost autorizată, și nici modul în care aceasta s-a desfășurat. În susținerea excepției, am adus în discuție standardul constituțional în materia ingerințelor în dreptul la viață privată, evidențiat în mod special de Decizia nr. 244/2017, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Înalta Curte de Casație și Justiție. Percheziție informatică. Lipsă cale de atac, ulterior soluției de clasare, pentru persoana supusă percheziției, care nu a avut nicio calitate în procesul penal. Sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 C.pr.pen
Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 C.pr.pen. În esență, excepția a avut în vedere faptul că dispozițiile legale criticate nu permit, ulterior clasării, persoanei care a fost supusă percheziției informatice și care nu a avut o calitate în cauză, să supună controlului de legalitate a posteriori încheierea prin care s-a încuviințat efectuarea percheziției informatice și modul de efectuare a acesteia. În susținerea excepției, a fost adus în discuție standardul constituțional în materia ingerințelor în dreptul la viață privată, evidențiat în mod special de Decizia nr. 244/2017, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Înalta Curte de Casație și Justiție. Contestație privind durata unui proces penal început în anul 2013, întemeiată pe dispozițiile Convenției europene a drepturilor omului. Admitere
Într-un proces penal început în anul 2013, dosarul aflându-se încă în fața primei instanțe, societatea noastră a formulat, pentru clientul pe care îl reprezentăm - instituție de credit care s-a constituit parte civilă în procesul penal- o contestație privind durata acestui proces penal. Contestația a fost întemeiată pe dispozițiile Convenției europene a drepturilor omului, întrucât remediul prevăzut de Codul de procedură penală nu se aplică, potrivit Legii de punere în aplicare a Codului, decât proceselor începute după data de 1 februarie 2014. Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat admisibilă contestația astfel formulată, iar pe fond, aceasta a fost admisă, instanța supremă stabilind un termen de un an în care cauza trebuie finalizată de prima instanță.
Notarea în cartea funciară a unor împrejurări legate de bunul imobil pretins obiect material al infracțiunii, fără a exista măsuri asigurătorii. Contestație. Înalta Curte de Casație și Justiție. Admitere
Într-o cauză aflată în faza camerei preliminare, prin încheiere, a fost dispusă notarea în cartea funciară a împrejurării că mai multe imobile care aparțineau unor persoane vătămate formează obiectul material al uneia dintre infracțiunile ce reprezentau obiect al judecății. Imobilele nu erau indisponibilizate în temeiul art. 249 C.pr.pen. Contestația noastră împotriva încheierii astfel pronunțate - formulată odată cu cea împotriva încheierii prevăzute de art. 346 C.pr.pen., conform dispozițiilor judecătorului de cameră preliminară - a fost admisă de Înalta Curte de Casație și Justiție, măsura notării fiind astfel desființată.
Sesizarea Curții Constituționale. Lipsa cazului de recurs în casație constând în greșita condamnare a inculpatului, deși a intervenit prescripția răspunderii penale, iar împrejurarea fusese invocată în cursul apelului
La data de 25 octombrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională, la cererea noastră, cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) C.pr.pen., întrucât dispozițiile legale criticate nu permit formularea recursului în casație în ipoteza în care în mod greșit nu s-a dispus încetarea procesului penal, deși cauza de încetare a fost analizată de instanța de apel.
Plângere clasare. Admitere. Abuz în serviciu și omisiunea sesizării
La data de 13 octombrie 2023, societatea noastră a obținut desființarea soluției de clasare și trimiterea cauzei la parchet pentru completarea urmăririi penale, într-un dosar ce privește presupuse tratamente inumane și degradante. Victima este o persoană cu un handicap sever, care și-a petrecut toată viața în sistemul de protecție al Statului și care a suferit mai multe vătămări în circumstanțe care nu au fost clarificate în cadrul anchetei finalizate inițial prin clasare. Reprezentarea în acest dosar a fost asigurată de doamna av. Mihaela Ghirca-Bogdan.
Clasare. Ridicare măsuri asigurătorii la instanța civilă. Lipsa calității procesuale pasive a instituției de credit
Potrivit art. 315 alin. (2) lit. a) C.pr.pen., măsurile încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acţiune în faţa instanţei civile, în termen de 30 de zile de la comunicarea soluţiei. Într-o astfel de acțiune formulată în fața instanței civile, Tribunalul București a admis, la 6 septembrie 2023, excepția calității procesuale pasive a instituției de credit, pe care am invocat-o, constatând lipsa identităţii între persoana pârâtului şi cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă). Soluția instanței este definitivă.
Mihaela Ghirca-Bogdan se alătură echipei de avocați Kuglay & Trandafir
Începând cu 1 septembrie 2023, doamna avocat Mihaela Ghirca-Bogdan se alătură echipei noastre de avocați. Doamna Ghirca-Bogdan este avocat în cadrul Baroului București și activează în cadrul formei de exercitare proprii (Cabinet Individual), având peste 15 ani de experiență profesională în domeniul dreptului, în special în coordonarea și managementul litigiilor comerciale, administrative și penale. Pe parcursul ultimilor 9 ani, a colaborat periodic cu doamna avocat Andra Trandafir în legătură cu numeroase probleme de drept penal privind domeniul bancar, drumul astfel început fiind continuat sub această formă.ÎI urăm doamnei avocat bun-venit în cadrul echipei noastre și suntem convinși că vom avea o colaborare frumoasă!