Persoane instituționalizate, trafic de persoane și nulități absolute

De obicei nu scriu detaliat despre dosarele pe care le gestionez în calitate de avocat, limitându-mă la unele informări pe pagina cabinetului. Fac o excepție de data aceasta, având în vedere importanța subiectului – și pentru că e bine ca problema de drept să ajungă la cât mai multe persoane. Discut doar despre cele reținute într-o hotărâre definitivă, iar nu de restul aspectelor legate de acest dosar, aflat încă în cursul procedurii de cameră preliminară.

Dosarul la care mă refer este cel cunoscut sub numele „Căminul groazei din Mureș”, situație sesizată de Centrul de Resurse Juridice în urma unei vizite de monitorizare neanunțată la Centrul de îngrijire și asistență Căsuța Lu’ Min care a avut loc la 27 iulie 2023 – https://www.crj.ro/casuta-lu-min-bardesti-mures…/

𝐔𝐫𝐦𝐚̆𝐫𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐚𝐥𝐚̆

În cursul urmăririi penale, Centrului de Resurse Juridice i-a fost recunoscută calitate procesuală în cauză, la fel ca în alte cauze similare, reținându-se că „𝑝𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑒𝑥𝑒𝑟𝑐𝑖𝑡𝑎 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑠𝑢𝑎𝑙𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑣𝑎̆𝑡𝑎̆𝑚𝑎𝑡𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠̧𝑖 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑎 𝑓𝑖 𝑖̂𝑛𝑐𝑢𝑛𝑜𝑠̦𝑡𝑖𝑛𝑡̦𝑎𝑡𝑎̆, 𝑖̂𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑖𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑎𝑟𝑡. 92 𝑎𝑙𝑖𝑛. 2 𝐶𝑃𝑃., 𝑑𝑒 𝑎 𝑎𝑠𝑖𝑠𝑡𝑎 𝑙𝑎 𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑢𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑜𝑟𝑖𝑐𝑎̆𝑟𝑢𝑖 𝑎𝑐𝑡 𝑑𝑒 𝑢𝑟𝑚𝑎̆𝑟𝑖𝑟𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑎𝑙𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑑𝑒 𝑎 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑢𝑙𝑎 𝑐𝑒𝑟𝑒𝑟𝑖 𝑠̦𝑖 𝑑𝑒𝑝𝑢𝑛𝑒 𝑚𝑒𝑚𝑜𝑟𝑖𝑖.” (detalii despre primul dosar în care s-a recunoscut calitatea procesuală, aici: https://www.andratrandafir.ro/mijloace-procesuale-de…/)

Urmărirea penală efectuată de DIICOT – ST Târgu-Mureș a fost finalizată prin emiterea rechizitoriului la 3.09.2024. Cinci persoane fizice, toate implicate în gestionarea căminului respectiv, au fost trimise în judecată pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. În cauză sunt 40 de persoane vătămate (dintre care două au decedat între timp).

𝐂𝐚𝐦𝐞𝐫𝐚 𝐩𝐫𝐞𝐥𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚𝐫𝐚̆ – 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚̆

În procedura de cameră preliminară, inculpații au formulat mai multe cereri și excepții. Printre acestea se numără și nulitatea unor declarații ale unor persoane vătămate (9 persoane vătămate/11 declarații) date în cursul urmăririi penale în anul 2023, întrucât s-au realizat în lipsa unui apărător ales ori desemnat din oficiu, cu toate că asistența judiciară a acestora era obligatorie, conform art. 93 alin. (4) CPP, astfel cum acesta a fost modificat prin Legea nr. 217/2023.

𝑆𝑖𝑑𝑒 𝑛𝑜𝑡𝑒: 𝐿𝑒𝑔𝑒𝑎 𝑛𝑟. 217 𝑖̂𝑠̦𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑝𝑟𝑜𝑡𝑒𝑗𝑒𝑧𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑏𝑖𝑛𝑒 𝑚𝑖𝑛𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑣𝑖𝑐𝑡𝑖𝑚𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑖𝑛𝑓𝑟𝑎𝑐𝑡̦𝑖𝑢𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑠𝑒𝑥𝑢𝑎𝑙𝑒, 𝑑𝑎𝑟 𝑠̦𝑖 𝑎𝑙𝑒 𝑢𝑛𝑜𝑟 𝑖𝑛𝑓𝑟𝑎𝑐𝑡̦𝑖𝑢𝑛𝑖 𝑐𝑜𝑛𝑒𝑥𝑒, 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑢𝑚 𝑐𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐. 𝐴𝑚𝑒𝑛𝑑𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑙𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑖𝑛𝑖𝑡̦𝑖𝑎𝑙 𝑑𝑒𝑝𝑢𝑠 𝑙𝑎 𝑠𝑒𝑛𝑎𝑡 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡 𝑑𝑒 𝐶𝑜𝑚𝑖𝑠𝑖𝑎 𝐽𝑢𝑟𝑖𝑑𝑖𝑐𝑎̆ 𝑎 𝑆𝑒𝑛𝑎𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖, 𝑎𝑑𝑎̆𝑢𝑔𝑎̂𝑛𝑑𝑢-𝑠𝑒 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒𝑎 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑙𝑎̆ 𝑎 𝑎𝑙𝑖𝑛. 4 𝑠𝑢𝑠 𝑚𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑡:

(4) 𝐴𝑠𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡̦𝑎 𝑗𝑢𝑟𝑖𝑑𝑖𝑐𝑎̆ 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑜𝑏𝑙𝑖𝑔𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑎 𝑣𝑎̆𝑡𝑎̆𝑚𝑎𝑡𝑎̆ 𝑠𝑎𝑢 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒𝑎 𝑐𝑖𝑣𝑖𝑙𝑎̆ 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑜 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑎̆ 𝑙𝑖𝑝𝑠𝑖𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑝𝑎𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑒𝑟𝑐𝑖𝑡̦𝑖𝑢 𝑜𝑟𝑖 𝑐𝑢 𝑐𝑎𝑝𝑎𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑒𝑟𝑐𝑖𝑡̦𝑖𝑢 𝑟𝑒𝑠𝑡𝑟𝑎̂𝑛𝑠𝑎̆ 𝑠𝑎𝑢 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑎 𝑣𝑎̆𝑡𝑎̆𝑚𝑎𝑡𝑎̆ 𝑠𝑎𝑢 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒𝑎 𝑐𝑖𝑣𝑖𝑙𝑎̆ 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑣𝑖𝑐𝑡𝑖𝑚𝑎 𝑢𝑛𝑒𝑖𝑎 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑖𝑛𝑓𝑟𝑎𝑐𝑡̦𝑖𝑢𝑛𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑣𝑎̆𝑧𝑢𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑡. 𝟭𝟵𝟳, 𝟭𝟵𝟵, 𝟮𝟬𝟵-𝟮𝟭𝟲𝟭, 𝟮𝟭𝟴, 𝟮𝟭𝟴 𝑖𝑛𝑑.𝟭, 𝟮𝟭𝟵, 𝟮𝟭𝟵 𝑖𝑛𝑑.𝟭, 𝟮𝟮𝟭, 𝟮𝟮𝟮 𝑠̧𝑖 𝟮𝟮𝟯 𝑑𝑖𝑛 𝐶𝑜𝑑𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑛𝑎𝑙.

Judecătorul de cameră preliminară, 𝐝𝐢𝐧 𝐨𝐟𝐢𝐜𝐢𝐮, a invocat și a admis excepția nulității absolute a actelor de urmărire penală efectuate în cauză, considerând că asistența judiciară a persoanelor vătămate era obligatorie, conform prevederilor art. 44 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, dar și în conformitate cu dispozițiilor art. 93 alin. 4 CPP în cazul persoanelor vătămate lipsite de capacitate de exercițiu (puse sub interdicție). Judecătorul a considerat că nulitatea vizează și declarațiile de persoane vătămate luate 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐥𝐞𝐠𝐚𝐥𝐢 ai unor presupuse victime ale infracțiunii de trafic de persoane.

Deși la audierile persoanelor vătămate (cu excepția unei audieri a unei victime care fusese reaudiată) participase un avocat din partea Centrului de Resurse Juridice, s-a considerat că „𝑎𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑠𝑢𝑏𝑖𝑒𝑐𝑡 𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑠𝑢𝑎𝑙 𝐹𝑢𝑛𝑑𝑎𝑡̦𝑖𝑒𝑖 𝐶𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑅𝑒𝑠𝑢𝑟𝑠𝑒 𝐽𝑢𝑟𝑖𝑑𝑖𝑐𝑒 𝑛𝑢 𝑠𝑢𝑝𝑙𝑖𝑛𝑒𝑠̦𝑡𝑒 𝑜𝑚𝑖𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑜𝑟𝑔𝑎𝑛𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑢𝑟𝑚𝑎̆𝑟𝑖𝑟𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑎𝑙𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑎 𝑎𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑣𝑎̆𝑡𝑎̆𝑚𝑎𝑡𝑒 𝑎𝑠𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡̦𝑎 𝑗𝑢𝑑𝑖𝑐𝑖𝑎𝑟𝑎̆ 𝑜𝑏𝑙𝑖𝑔𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒”.

În consecință, judecătorul de cameră preliminară a constatat 𝐧𝐮𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐚𝐛𝐬𝐨𝐥𝐮𝐭𝐚̆ 𝐚 𝐟𝐚𝐳𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐮𝐫𝐦𝐚̆𝐫𝐢𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐚𝐥𝐚̆, 𝐜𝐮 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐞𝐜𝐢𝐧𝐭̦𝐚 𝐞𝐱𝐜𝐥𝐮𝐝𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐦𝐚𝐭𝐞 𝐚 𝐭𝐮𝐭𝐮𝐫𝐨𝐫 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐚𝐝𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐮𝐳𝐚̆, sancțiune subsumată unei nulități absolute virtuale.

𝐂𝐨𝐧𝐭𝐞𝐬𝐭𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞

Încheierea a fost contestată de Parchet și de Centrul de Resurse Juridice. 𝐍𝐢𝐜𝐢𝐮𝐧𝐚 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐯𝐚̆𝐭𝐚̆𝐦𝐚𝐭𝐞 𝐨𝐫𝐢 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐩𝐚̆𝐫𝐭̦𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐢𝐯𝐢𝐥𝐞 𝐧𝐮 𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐬𝐭𝐚𝐭 𝐢̂𝐧𝐜𝐡𝐞𝐢𝐞𝐫𝐞𝐚.

Mai mult decât atât, avocatul din oficiu al tuturor persoanelor vătămate a solicitat respingerea contestațiilor formulate în cauză.

𝐒𝐨𝐥𝐮𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐬𝐭𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫

Prin încheierea pronunțată în 5 decembrie 2025, Curtea de Apel Târgu Mureș a admis contestațiile, a desființat hotărârea atacată, a respins excepția nulității absolute a urmăririi penale invocată din oficiu de către judecătorul de cameră preliminară și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare pentru soluţionarea cererilor şi excepţiilor formulate de părţi.

În motivarea hotărârii, care a devenit disponibilă săptămâna trecută, s-au reținut, în esență, argumentele pe care le-am invocat în contestație, elaborate în notele de ședință, precum și cele ale Parchetului. Câteva idei relevante:

– dispozițiile art. 44 din Legea nr. 678/2001 coroborate cu cele ale Legii nr. 211/2004 prevedeau asistența juridică obligatorie doar la cerere;

– neasistarea de către avocat a persoanelor vătămate, victime ale infracțiunii de trafic de persoane este sancționată cu nulitatea absolută doar pentru audierile care au loc după data de 1 februarie 2024 (data intrării în vigoare a Legii nr. 217/2023);

– în orice caz, la audierea victimelor au participat apărători angajaţi de către Centrul de Resurse Juridice, apărători care au reprezentat de facto chiar interesele acelor victime. 𝐕𝐢𝐜𝐭𝐢𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐮 𝐛𝐞𝐧𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐭 𝐚𝐬𝐭𝐟𝐞𝐥 𝐝𝐞 𝐨 𝐚𝐩𝐚̆𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐚𝐥𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭𝐚̆, 𝐚𝐩𝐚̆𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐞 𝐧𝐮 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐬𝐚𝐧𝐜𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐧𝐢𝐜𝐢𝐮𝐧 𝐜𝐚𝐳 𝐜𝐮 𝐧𝐮𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐚𝐛𝐬𝐨𝐥𝐮𝐭𝐚̆;

– Curtea de Apel nu a identificat motivele pentru care a fost anulată toată faza urmăririi penale: „𝑗𝑢𝑑𝑒𝑐𝑎̆𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑎𝑣𝑒𝑎 𝑝𝑜𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑎 𝑖̂𝑛𝑙𝑎̆𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑑𝑒𝑐𝑙𝑎𝑟𝑎𝑡̧𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑠𝑎𝑛𝑐𝑡̧𝑖𝑜𝑛𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑢 𝑛𝑢𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑎𝑏𝑠𝑜𝑙𝑢𝑡𝑎̆ 𝑠̧𝑖 𝑑𝑒 𝑎 𝑚𝑜𝑡𝑖𝑣𝑎 𝑖̂𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑐𝑟𝑒𝑡 𝑠̧𝑖 𝑑𝑒 𝑐𝑒 𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡 𝑛𝑢𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑡𝑢𝑡𝑢𝑟𝑜𝑟 𝑎𝑐𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑖̂𝑛𝑡𝑜𝑐𝑚𝑖𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑜𝑟𝑔𝑎𝑛𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑢𝑟𝑚𝑎̆𝑟𝑖𝑟𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑎𝑙𝑎̆, 𝑖̂𝑛𝑠𝑎̆ 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑎𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑒 𝑛𝑢 𝑎𝑢 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑎𝑛𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒.”

Îi mulțumesc Centrului de Resurse Juridice pentru încrederea acordată, precum și colegului avocat Moldovan Danut din cadrul Baroului Mureș care a asigurat substituirea la termenul la care au avut loc dezbaterile, în mod special pentru seriozitatea și rapiditatea cu care s-a pregătit, mai ales având în vedere complexitatea dosarului (𝑑𝑒 𝑛𝑜𝑡𝑎𝑡 𝑠̦𝑖 𝑑𝑒 𝑎𝑝𝑟𝑒𝑐𝑖𝑎𝑡 𝑐𝑎̆ 𝑖𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡̦𝑎, 𝑙𝑢𝑎̂𝑛𝑑 𝑖̂𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑖𝑑𝑒𝑟𝑎𝑟𝑒 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑎𝑣𝑜𝑐𝑎𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑖𝑛𝑐𝑢𝑙𝑝𝑎𝑡̦𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑙𝑎 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛𝑢𝑙 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑎𝑖𝑏𝑎̆ 𝑙𝑜𝑐 𝑑𝑒𝑧𝑏𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑙𝑒, 𝑎 𝑎𝑐𝑜𝑟𝑑𝑎𝑡 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 𝑖̂𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑖𝑛𝑢𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑒 𝑜 𝑧𝑖 𝑝𝑒 𝑎𝑙𝑡𝑎, 𝑎𝑣𝑎̂𝑛𝑑 𝑖̂𝑛 𝑣𝑒𝑑𝑒𝑟𝑒 𝑑𝑖𝑓𝑖𝑐𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑑𝑢𝑟𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑐𝑖𝑡𝑎𝑟𝑒, 𝑐𝑒𝑒𝑎 𝑐𝑒 𝑎 𝑓𝑎̆𝑐𝑢𝑡 𝑖̂𝑛𝑠𝑎̆ 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑎̆ 𝑑𝑒𝑝𝑙𝑎𝑠𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑎 𝑙𝑎 𝑀𝑢𝑟𝑒𝑠̦).

𝐌𝐞𝐬𝐚𝐣𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐚𝐭 𝐚𝐜𝐚𝐬𝐚̆

– Așa cum au spus și alți colegi de-ai mei (în special cu privire la infracțiunile contra libertății și integrității sexuale), 𝐮𝐧𝐞𝐨𝐫𝐢 𝐋𝐞𝐠𝐞𝐚 𝐧𝐫. 𝟐𝟏𝟕/𝟐𝟎𝟐𝟑 𝐧𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐣𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐯𝐢𝐜𝐭𝐢𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐫𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫. Un text menit să sancționeze cu nulitatea absolută lipsa asistenței juridice a persoanelor vătămate în toate situațiile la o serie de infracțiuni, nulitate ce poate fi invocată și de inculpat (ori de instanță din oficiu), poate conduce la situații absurde, în care să se piardă toate probele administrate în cauză (să ne gândim doar la percheziții și interceptări). Mai ales în materie penală (dar nu numai – a se vedea recenta modificare legislativă în materia executării silite și problemele pe care le ridică, semnalate de doctrină), este nevoie ca orice modificare legislativă să fie însoțită de un studiu serios și să existe o viziune de ansamblu asupra efectelor pe care le poate genera;

– În cauza aceasta, a fost efectiv un noroc că o fundație (ONG) a vrut să participe în cauză, că procurorul i-a recunoscut calitatea și că un avocat a participat la acele audieri. Ce ne facem cu dosarele în care nu se întâmplă așa? 𝐒𝐭𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐚𝐫 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐥𝐚𝐬𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐯𝐮𝐥𝐧𝐞𝐫𝐚𝐛𝐢𝐥𝐞 𝐥𝐚 𝐢̂𝐧𝐭𝐚̂𝐦𝐩𝐥𝐚𝐫𝐞;

– Pe de altă parte, și nu dezvolt acum subiectul, asistența juridică, deși obligatorie uneori, se poate dovedi a fi 𝐢𝐥𝐮𝐳𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐩𝐞 𝐡𝐚̂𝐫𝐭𝐢𝐞 (a se vedea solicitarea de respingere a contestațiilor formulată de avocatul din oficiu al persoanelor vătămate).