Înalta Curte de Casație și Justiție. Percheziție informatică. Lipsă cale de atac, ulterior soluției de clasare, pentru persoana supusă percheziției, care nu a avut nicio calitate în procesul penal. Sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 C.pr.pen
Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 C.pr.pen. În esență, excepția a avut în vedere faptul că dispozițiile legale criticate nu permit, ulterior clasării, persoanei care a fost supusă percheziției informatice și care nu a avut o calitate în cauză, să supună controlului de legalitate a posteriori încheierea prin care s-a încuviințat efectuarea percheziției informatice și modul de efectuare a acesteia. În susținerea excepției, a fost adus în discuție standardul constituțional în materia ingerințelor în dreptul la viață privată, evidențiat în mod special de Decizia nr. 244/2017, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Înalta Curte de Casație și Justiție. Contestație privind durata unui proces penal început în anul 2013, întemeiată pe dispozițiile Convenției europene a drepturilor omului. Admitere
Într-un proces penal început în anul 2013, dosarul aflându-se încă în fața primei instanțe, societatea noastră a formulat, pentru clientul pe care îl reprezentăm - instituție de credit care s-a constituit parte civilă în procesul penal- o contestație privind durata acestui proces penal. Contestația a fost întemeiată pe dispozițiile Convenției europene a drepturilor omului, întrucât remediul prevăzut de Codul de procedură penală nu se aplică, potrivit Legii de punere în aplicare a Codului, decât proceselor începute după data de 1 februarie 2014. Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat admisibilă contestația astfel formulată, iar pe fond, aceasta a fost admisă, instanța supremă stabilind un termen de un an în care cauza trebuie finalizată de prima instanță.
Notarea în cartea funciară a unor împrejurări legate de bunul imobil pretins obiect material al infracțiunii, fără a exista măsuri asigurătorii. Contestație. Înalta Curte de Casație și Justiție. Admitere
Într-o cauză aflată în faza camerei preliminare, prin încheiere, a fost dispusă notarea în cartea funciară a împrejurării că mai multe imobile care aparțineau unor persoane vătămate formează obiectul material al uneia dintre infracțiunile ce reprezentau obiect al judecății. Imobilele nu erau indisponibilizate în temeiul art. 249 C.pr.pen. Contestația noastră împotriva încheierii astfel pronunțate - formulată odată cu cea împotriva încheierii prevăzute de art. 346 C.pr.pen., conform dispozițiilor judecătorului de cameră preliminară - a fost admisă de Înalta Curte de Casație și Justiție, măsura notării fiind astfel desființată.
Sesizarea Curții Constituționale. Lipsa cazului de recurs în casație constând în greșita condamnare a inculpatului, deși a intervenit prescripția răspunderii penale, iar împrejurarea fusese invocată în cursul apelului
La data de 25 octombrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională, la cererea noastră, cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) C.pr.pen., întrucât dispozițiile legale criticate nu permit formularea recursului în casație în ipoteza în care în mod greșit nu s-a dispus încetarea procesului penal, deși cauza de încetare a fost analizată de instanța de apel.
Plângere clasare. Admitere. Abuz în serviciu și omisiunea sesizării
La data de 13 octombrie 2023, societatea noastră a obținut desființarea soluției de clasare și trimiterea cauzei la parchet pentru completarea urmăririi penale, într-un dosar ce privește presupuse tratamente inumane și degradante. Victima este o persoană cu un handicap sever, care și-a petrecut toată viața în sistemul de protecție al Statului și care a suferit mai multe vătămări în circumstanțe care nu au fost clarificate în cadrul anchetei finalizate inițial prin clasare. Reprezentarea în acest dosar a fost asigurată de doamna av. Mihaela Ghirca-Bogdan.
Clasare. Ridicare măsuri asigurătorii la instanța civilă. Lipsa calității procesuale pasive a instituției de credit
Potrivit art. 315 alin. (2) lit. a) C.pr.pen., măsurile încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acţiune în faţa instanţei civile, în termen de 30 de zile de la comunicarea soluţiei. Într-o astfel de acțiune formulată în fața instanței civile, Tribunalul București a admis, la 6 septembrie 2023, excepția calității procesuale pasive a instituției de credit, pe care am invocat-o, constatând lipsa identităţii între persoana pârâtului şi cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă). Soluția instanței este definitivă.
Mihaela Ghirca-Bogdan se alătură echipei de avocați Kuglay & Trandafir
Începând cu 1 septembrie 2023, doamna avocat Mihaela Ghirca-Bogdan se alătură echipei noastre de avocați. Doamna Ghirca-Bogdan este avocat în cadrul Baroului București și activează în cadrul formei de exercitare proprii (Cabinet Individual), având peste 15 ani de experiență profesională în domeniul dreptului, în special în coordonarea și managementul litigiilor comerciale, administrative și penale. Pe parcursul ultimilor 9 ani, a colaborat periodic cu doamna avocat Andra Trandafir în legătură cu numeroase probleme de drept penal privind domeniul bancar, drumul astfel început fiind continuat sub această formă.ÎI urăm doamnei avocat bun-venit în cadrul echipei noastre și suntem convinși că vom avea o colaborare frumoasă!
Percheziție informatică. Lipsă cale de atac pentru suspect. Sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 C.pr.pen.
La data de 31 august 2023, Tribunalul Buzău - Secția Penală a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 C.pr.pen. În esență. excepția a avut în vedere faptul că dispozițiile legale criticate nu permit persoanei care are calitatea de suspect să supună controlului de legalitate a posteriori încheierea prin care s-a încuviințat efectuarea percheziției informatice. În susținerea excepției, a fost adus în discuție standardul constituțional în materia ingerințelor în dreptul la viață privată, evidențiat în mod special de Decizia nr. 244/2017, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Mijloace procesuale de protecție a persoanelor cu dizabilități. Aplicarea art. 4 lit. i) din Legea nr. 8/2016 în procesul penal
Societatea noastră a reprezentant Centrul de Rersurse Juridice (CRJ), O.N.G. care desfășoară programe de apărare a drepturilor persoanelor cu dizabilități și care a monitorizat un centru rezidențial în care astfel de persoane sunt găzduite, arătând că aceasta are calitate procesuală și în procesul penal în care se cercetează cele constatate în cadrul monitorizării. Astfel, în acele dosare în care una sau mai multe persoane cu dizabilități din instituția monitorizată au calitatea de subiect procesual principal, organizația are în principiu acces la aceleași mijloace procesuale pe care le are la dispoziție și persoana protejată. Prin urmare, în cauza cunoscută sub numele dosarul azilelor din Ilfov organul de urmărire penală a constatat că CRJ are o atare calitate procesuală și poate exercita drepturile procesuale ale persoanelor vătămate care se încadrează în categoria menționată.
Curtea de Apel Oradea. Ridicarea măsurii sechestrului asigurător de pe bunuri în valoare de peste 2.000.000 RON
Într-o cauză aflată pe rolul Tribunalului Bihor, judecată în anul 2022, doamna avocat Andra Trandafir a obținut ridicarea măsurii sechestrului asigurător de pe bunuri în valoare de peste 2.000.000 RON pentru moștenitorii persoanei față de care s-a dispus clasarea, soluție care a intervenit ca urmare a decesului inculpatului. În ciuda clasării cauzei cu privire la inculpat, rechizitoriul cuprindea, pe lângă trimiterea în judecată a altor persoane, propunerea de menținere a măsurilor asigurătorii fără o referire expresă la termenul de 30 de zile în interiorul căruia partea civilă trebuia să introducă acțiune civilă în vederea menținerii acestora. Instanța penală, sesizată cu o contestație a moștenitorilor în procedura verificării măsurilor asigurătorii, a reținut instanța sesizată cu rechizitoriu nu are competența funcțională de a se pronunța asupra măsurilor asigurătorii și să dispună menținerea acestora. În acest context, a fost introdusă acțiunea în fața instanței civile, în contradictoriu cu partea civilă și cu alte autorități