Ultraj judiciar comis împotriva executorului judecătoresc

Pe 10 iunie 2026, Camera Deputaților (cameră decizională) a adoptat Legea pentru completarea art. 279 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal. Legea a fost depusă astăzi la Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității.

Potrivit acestei legi, la articolul 279 C.pen. după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul cuprins:

,,(5) Dispozițiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător şi faptelor comise împotriva unui executor judecătoresc aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu.”

În Expunerea de motive se arată că „executarea silită reprezintă ultima fază a procesului civil şi este înfăptuită de executorul judecătoresc. Jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat că executarea hotărârilor judecătoreşti reprezintă o componentă esențială a dreptului la un proces echitabil, executarea fiind considerată parte integrantă a ,,procesului” în sensul art. 6 din Convenție¹. Astfel, executorul judecătoresc, învestit cu autoritatea fortei publice pentru aducerea la îndeplinire a actelor de executare, îndeplineşte un serviciu de interes public, sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiției” și că „executorii judecătoreşti reprezintă, în percepția publicului,,,fața vizibilă” a statului în faza de executare silită. Din această perspectivă, tratamentul juridic diferențiat față de judecători, procurori şi avocați – în sensul unei protecții penale inferioare – nu se justifică, câtă vreme valoarea socială ocrotită este aceeaşi: buna înfăptuire a justiției, inclusiv în faza executării silite.”

Avizele primite pe marginea propunerii au fost favorabile. Guvernul nu a susținut adoptarea inițiativei legislative, arătând că executorii judecătorești sunt protejați de infracțiunea de ultraj, unde sunt protejați și alți funcționari publici asimilați ce îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul autorității de stat (ex. notarii). În paranteză fie spus, Comisia juridică adoptase un amendament pentru includerea și a notarilor și a practicienilor în insolvență printre subiecții pasivi secundari ai ultrajului judiciar. În varianta votată, textul de lege se referă însă doar la executorii judecătorești.

Mai relevante decât oportunitatea includerii executorilor judecătoresc în textul de lege, pe care o pot înțelege, sunt, în opinia mea, două aspecte. În primul rând, că nici de data asta nu știu cât de mai mult protejați se simt destinatarii normei penale prin mărirea limitelor de pedeapsă cu ½ în loc de 1/3. Mai degrabă, un efect vizibil ar fi, dacă legea va fi publicată în M.Of., imposibilitatea aplicării amenzii pentru amenințarea comisă în astfel de împrejurări (aspect care se putea rezolva și altfel).

În al doilea rând, și mai important însă, cred că formularea textului de lege lasă mult de dorit. Mai exact, nu știu dacă se poate vorbi de un executor judecătoresc care se află în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau dacă fapta poate fi comisă în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu. Tocmai că executorii judecătoresc nu au atribuții de serviciu propriu-zise, ci au atribuții date de lege în competența lor, așa cum prevede Legea nr. 188/2000.  Situația este, de altfel, similară cu cea a avocaților, care nu degeaba sunt indicați în art. 279 alin. (4) C.pen., iar nu în alin. (1), iar legiuitorul vorbește despre fapte comise în legătură cu exercitarea profesiei.

Dacă acest impediment de text va fi depășit, urmează să ne cumpărăm iar coduri  (noroc că examenul de semestrul al II-lea la Drept penal e mâine și până atunci nu se publică legea).

Parcursul legislativ: https://www.cdep.ro/ords/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=22807